Psoriazisul este o afectiune cronica inflamatorie ce afecteaza predominant pielea. Celulele de la nivelul pielii au o dezvoltare mult prea rapida (de ordinul a catorva zile, in loc de trei-patru saptamani, in mod normal) din cauza semnalelor false transmise de sistemul imunitar. In plaga, keratinocitele prezinta o accelerare a ratei de diviziune sub influenta moleculelor inflamatorii produse de celulele sistemului imunitar si astfel functia de bariera a pielii care protejeaza inclusiv de infectii si deshidratare, este alterata.
Ca frecventa, se regaseste la aproximativ 2% din populatie. Odata aparut un prim episod, boala se caracterizeaza prin aparitia si remisia fenomenelor acute si afecteaza destul de grav calitatea vietii persoanei suferinde.
Cauze si simptome psoriazis
Plagile de psoriasis prezinta obiectiv, cruste, ingrosare şi sunt rosii, denotand inflamarea pielii.
Cu toate acestea, manifestarea este particulara la fiecare persoana in parte, astfel ca subiectiv manifestarile sunt insotite de prurit, usturime si discomfort, in diferite grade de suportabilitate.
Este important de stiut faptul ca 10-30% dintre pacienti se pot confrunta si cu artrita psoriazic.
Cauzele aparitiei bolii sunt rezultatu predispozitiei genetice intr-un context favorizat de factori de mediu, insa doar o treime din pacienti au un istoric familial in acest sens. Sunt implicate mai multe gene, cea mai notabila fiind HLA-CW6. In ceea ce priveste factorii trigger care declanseaza sau agraveaza boala sau puseele acute sunt mai ales stresful si situatiile traumatice, dar si alcoolul, precum si tratamentul cu unele medicamente (betablocante, inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei, antimalarice de sinteza, saruri de litiu, interferonul alfa) ori diverse infectii.
Afectiunea poate debuta la orice varsta. insa cel mai frecvent in adolescenta tarzie, pe la 18 – 20 ani. Varsta declansarii este importanta, in functie de aceasta se face si clasificarea in tipul I, cu aparitia primului episod sub varsta de 40 ani si tipul II, peste 40 ani. Si istoricul familial este important, vorbim asadar despre psoriazis familial sau sporadic, daca nu exista membri cunoscuti ai famileii cu boala, in antecedente.
Apoi, cea mai frecventa forma este psoriazisul vulgar sau in placi, la 90% din cazuri. Se caracterizeaza prin prezenta unor leziuni eritematoase, cu dilatarea vaselor, peste care se constata scuame albe ce semnifica proliferarea rapida a keratinocitelor, simetrice si bine delimitate de tegumentul sanatos din jur. Cel mai frecvent le intalnim la nivelul zonelor predispuse la traumatism, coate si genunchi.
De altfel, pacientii cu psoriazis dezvolta leziuni ca raspuns la diverse traumatisme locale precum lovituri si zgarieturi, diverse interventii chirurgicale sau intepaturi, ori vaccinare, iar reactia se numeste Koebner. Alte forme, mai rar intalnite, sunt psoriazisul pustulos, eritrodermic, gutat, artropatic, inversat (cu leziuni la nivelul pliurilor), sebopsoriazisul.
Modificarile unghiale sunt frecvente si includ: pitting unghial, hiperkeratoza, modificari de culoare denumite “pata de ulei”, onicoliza, etc.
Monitorizarea pacientului este foarte important a intrucat 10-30% dintre pacienti pot dezvolta artrita psoriazica, cu caracter progresiv care poate duce la afecatarea grava si ireversibila a articulatiilor daca nu este tratata cat mai devreme, adecvat.
De asemenea, pacientii cu psoriazis pot dezvolta afectiuni cardiovasculare, diabet zaharat, sindrom metabolic, obezitate sau depresie.
Diagnosticul de certitudine se emite pe baza examenului histopatologic.
Tratamentul psoriazisului
In privinta tratamentului,o prima masura reprezinta identificarea si indepartarea factorilor declansatori.
Tratamentul local pot fi reprezentati de agentii topici keratolitici, citoreductori si dermatocorticoizi topici potenti ce sunt eficienti in doua treimi din cazuri.
O treime dintre pacienti prezinta insa forme moderat spre severe, care necesita pe langa tratamentul local, medicatie sistemica si fototerapie.
Agentii sistemici cel mai frecvent utilizati in terapia psoriazisului sunt methotrexat, acitretin, ciclosporină, acid fumaric, retinoizii, Sulfasalazina. Fototerapia poate consta in administrarea unui psoralen fotosensibilizant cu terapia cu ultraviolete de tip A, metoda denumita PUVA sau cu fototerapie cu UVB cu banda ingusta, ambele metode fiind eficiente.
In România sunt disponibile si variantele de terapie biologica: adalimumab, etanercept, infliximab si ustekinumab.
Pacientul poate primi terapie biologica doar daca sufera de psoriazis in placi moderat sau severe, de peste sase luni si a prezentat esec la tratamentul sistemic standard administrat anterior timp de minimum 6 luni (methrotexat si/sau retinoizi si/sau ciclosporina si/sau PUVA) sau intoleranta, respectiv contraindicatie pentru astfel de terapii, sau are o boala ce nu poate fi controlata decat prin spitalizari repetate.
Deocamdata nu exista studii comparative privind eficacitatea terapiei cu adalimumab, etanercept, infliximab sau ustekinumab. Alegerea agentului biologic se va face in functie de caracteristicile clinice ale bolii, de comorbiditatile preexistente, de preferinta pacientului, de preferinta prescriptorului sau de disponibilitatile locale.
Pentru ca exista riscuri precum infectiile, dar si reactii adverse diverse, care depind de la pacient la pacient, acesta trebuie evaluat la 3 luni pentru monitorizarea reactiilor adverse, apoi la 6 luni de la initierea terapiei pentru evaluarea raspunsului terapeutic si ulterior din 6 in 6 luni. Intreruperea tratamentului cu un agent biologic se poate face atunci cand la 6 luni nu s-a obtinut un raspuns adecvat, sau in cazul aparitiei unei reactii adverse severe
Majoritatea tratamentelor disponibile astazi sunt foarte eficiente in sensul eliminarii simptomatologiei generatoare de discomfort, insa pacientii treuie sa realizeze ca boala in sine nu se vindeca, insa se obtin bune rezultate ale maririi intervalului de recurenta, cu absenta leziunilor.
Pentru a se obtine bune rezultate in tratamnetul local se recomanda ca sa se aplice cremele direct pe leziunea de psoriazis, evitand pielea din jur. Pacientul trebuie sa inteleaga ca nu mareste eficienta tratamentului daca aplica mai multa crema. De preferat ar fi ca tratamentul pentru psoriazis sa fie inclus in rutina cotidiana, de exemplu prin aplicarea acestuia la aceeasi ora, in fiecare zi.
Hidratarea zilnica cu ajutorul unei creme emoliente cat mai delicate, fara coloranti, parfum, parabeni sau multi conservanti poate ajuta să pielea sa devina mai moale si hidratata, de aceea aceste creme sunt recomandate intre aplicarea tratamentelor.
Daca se intampla cumva sa omiteti administrarea tratamentului, reveniti cat mai curand posibil la aplicarea de rutina a acestuia, prin respectarea recomandarilor medicului.
Studiile arata ca in timpul unui episod agresiv de psoriazis, oamenii se simt adesea tristi, irascibili si evita diverse activităţi obisnuite si sanatoase, cum ar fi mersul la sala de fitness sau la piscina, sexul, purtarea de haine care lasa sa se vada pielea si participarea la evenimente sociale. Trebuie ca pacientii sa invinga aceste stari si sa isi traiasca viata cat mai firesc, iar sfaturile unui psiholog clinician pot fi de mare ajutor in aceasta directie.
Surse: www.merckmanuals.com, doc.ro, foto: Shutterstock