Stiu ce inseamna sa pierzi persoane dragi din cauza acestei maladii. Poate ca e un inceput mult prea trist pentru un articol, dar uneori simt ca doar daca cineva ne sperie sau ne prezinta o poveste trista, ajungem sa fimconstienti de faptul ca resursele corpului nostru sunt limitate si ca trebuie sa avem grija de sanatate. Cancerul de san nu ocoleste pe nimeni, asa ca nu mai astepta sa treaca timpul pana sa iti faci analizele de rutina si sa te asiguri ca e totul in regula.
Prima a fost bunica. A urmat diriginta din liceu si nu vreau sa continui lista. E dureros de mare si trist doar cand ma gandesc la ea. Mereu m-am intrebat ce ar fi fost daca m-as fi implicat mai mult, daca as fi scris mai mult pe acest subiect, daca as fi insistat ca persoanele in cauza sa isi faca analizele. Timpul nu il pot da, din pacate, inapoi, dar mi-am propus ca de fiecare data cand am ocazia sa merg la medic si sa ii conving pe cei din jurul meu sa isi faca investigatii in acest sens. Cancerul mamar se poate vindeca, daca este depistat din timp! Si totusi, potrivit dr. Cristian Viisoreanu, medic specialist chirurgie generala, cu competenta in chirurgie oncologica si ecografie interventionala, fondator al Institutului Sanului, spune ca aproximativ 3.500 de femei isi pierd viata, anual, din cauza acestei boli. Tot de la el am aflat ca, in Romania, aproape 90% dintre cazurile noi de cancer la san sunt depistate tarziu si foarte tarziu, in stadiile II, III si IV.
„Doar prin control periodic, cancerul de san poate fi depistat la timp pentru a fi vindecat. In practica mea de aproape 20 de ani in domeniu, mi s-a intamplat sa operez multe cazuri incipiente, paciente care au venit timp de 7-8 ani, periodic, la control. Daca nu veneau an de an, s-ar fi putut intampla ca o tumora foarte mica sa fie depistata abia dupa ce si-ar fi marit considerabil dimensiunile. Am putut salva aceste paciente tocmai pentru ca am descoperit boala din timp“, explica dr. Cristian Viisoreanu.
Cum poate fi depistat cancerul de san
Autoexaminarea este o procedura simpla, pe care oricine o poate face lunar, acasa, pentru a observa modificarile aparute la nivelul sanilor. „Indemnul meu permanent catre doamne este sa nu neglijeze aceasta practica, autoexaminarea, aceasta facandu-se la o saptamana dupa menstruatie, cand sanul este cel mai suplu. Este bine sa se faca in aceeasi perioada a lunii si sa se adreseze medicului ori de cate ori observa ceva diferit in aspectul acestuia”, spune dr. Viisoreanu.
Autoexaminarea se face prin palpare, in fata oglinzii, pentru a putea sesiza atat modificarile de aspect intervenite in timp, cat si cele de textura.
Lucrurile ce trebuie observate:
• modificarile de forma, marime si contur;
• schimbarile de culoare sau aspect la nivelul pielii: eroziuni, ulceratii, aparitia „coajei de portocala“;
• „infundarea“ mameloanelor;
• eventuale scurgeri in zona areolei mamare;
• apariția unui nodul mamar necunoscut sau modificarea unui nodul mamar cunoscut;
• aparitia unei formatiuni in axila.
Cat dureaza si ce presupune examenul clinic
Examenul clinic presupune vizita la un medic specialist, care va examina si palpa cu atentie sanul.
Medicul este atent la:
• aparitia unor noduli sau ganglioni axilari mariti;
• retractia pielii sau mamelonului;
• modificari de culoare si consistenta a sanului;
• scurgeri mamelonare.
„Un examen medical dureaza puțin, dar poate conta foarte mult pentru sanatatea femeii“, ne asigura specialistul. Examenul clinic se recomanda a fi facut anual, in afara perioadei menstruale. Este nedureros si dureaza in jur de 10 minute.
Investigatii suplimentare pentru a diagnostica cancerul de san
Ecografia mamara
Ecografia mamara este o interventie nedureroasa, non-invaziva, care poate fi efectuata indiferent de perioada menstruatiei si care este folosita pentru detectarea si diagnosticarea afectiunilor sanilor.
Frecventa cu care se poate apela la aceasta procedura depinde de varsta femeii si de includerea ei (sau nu) in categoria de risc crescut. Din aceasta categorie fac parte „femeile care au cazuri de cancer mamar in familie (rude apropiate de sex feminin depistare cu aceasta boala), cele cu antecedente personale patologice de tipul cancerului mamar sau ovarian ori patologie hormonala cu risc, precum si cele cu rezultat pozitiv la testarea pentru prezenta genelor BRCA 1 sau BRCA 2“, explica medicul.
Pentru femeile cu varsta intre 20 si 30 de ani, se recomanda efectuarea unei ecografii mamare o data la doi – trei ani. Pentru femeile cu varsta intre 30 si 40 de ani, investigatia trebuie realizata anual, iar intre 40 si 45 de ani, ecografia mamara poate fi efectuata in completarea mamografiei.
„La varsta tanara (pana in 45 de ani), recomand pacientelor examenul clinic si ecografia mamara, iar celor cu antecedente in familie le recomand sa vina la control si sa apeleze la investigația imagistica mai des decat celelalte”, precizeaza specialistul.
Mamografia
Mamografia este „investigatia numarul unu pentru cancerul de san, ea putand sa descopere 75 – 80% din cancerele mamare“, spune dr. Viisoreanu. Specialistul recomanda realizarea acestei investigații in jurul varstei de 45 de ani. „Sanul tanar nu trebuie supus mamografiei decat in cazuri exceptionale, cand medicul descopera, clinic si ecografic, o tumora suspecta. Sanul tanar, plin de glanda mamara, este opac, ceea ce face mamografia inutila in cazurile obisnuite“, explica specialistul.
Mamografia „clasica“ a fost inlocuita de tehnici mult mai precise, care ofera o calitate a superioara a imaginii si reduc iradierea (mamografia digitala). Mamografia cu tomosinteza asigura si mai multa precizie in depistare incipienta a cancerului mamar pentru femeile cu varsta de peste 40 – 45 de ani.
„Comparativ cu mamografia digitala conventionala, tomosinteza sanului permite vizualizarea precisa, inclusiv a leziunilor de cele mai mici dimensiuni, care sunt greu vizibile, in special la sanii densi. Datorita depistarii precise, mamografia cu tomosinteza reduce necesitatea efectuarii unei biopsii sau a unor investigații suplimentare inutile, ceea ce inseamna o doza de iradiere mai mica si durere redusa pentru pacienta“, explica dr. Cristian Viisoreanu.
sursa www.andreearaicu.ro Foto: Guliver