Ghimbirul (Zingiber officinale) este recunoscut din timpuri stravechi, fiind originar din India si adus in Europa in perioada cruciadelor. Este o planta erbacee aromata cu numeroase proprietati terapeutice, dar mai ales un ajutor de nadejde in combaterea afectinilor respiratorii.
Chinezii considera ghimbirul drept unul dintre cele cinci ingrediente principale in dietoterapie, alaturi de otetul de orez, vinul de orez, sare si miere. In medicina si estetica, ghimbirul este folosit datorita actiunilor sale stimulente, tonice si energizante. Este util persoanelor cu circulatie periferica deficitara.
Prin stimularea metabolismului, aceasta planta ajuta la eliminarea toxinelor, precum si la intensificarea arderii grasimilor. Ghimbirul este util persoanelor deprimate, fara pofta de viata, lente, letargice, aducand tonus, energie si optimism.
Ghimbirul este recomandat ca adjuvant in tratamentul a numeroase afectiuni: sensibilitate la frig, dureri de gat, guturai, astm, gripa in faza incipienta, reumatism, rau de masina, rau de miscare, rau de inaltime, senzatie de voma persistenta, tulburari de apetit, digestie dificila, indigestie, gastrita hipoacida, astenie fizica si psihica, convalescenta, balonare, frigiditate.
Actiune si beneficii
Ghimbirul contine ulei volatil (predominen tzingiberol) si compusi fenolici (gingeroli). Are efect antiemetic si antivertiginos, inhiband zona chemoreceptoare declansatoare a vomei si centrul vomei. La nivelul aparatului digestiv este coleretic si colecistochinetic, favorizand secretia bilei si motilitatea vezicii biliare. Printre proprietatile ghimbirului se mai numara:
Un foarte bun stimulent stomahic, cu actiune benefica asupra cavitatii gastrice; Calmant in durerile abdominale, ajuta digestia, elimina gazele, da pofta de mancare, neutralizeaza toxinele; Este revigorant, vasodilatator, are efect de linistire si creeaza echilibrare; Stimuleaza atractia fizica si memoria;
La nivelul aparatului genital are actiune benefica asupra fertilitatii, creste volumul spermei si amelioreaza motilitatea spermatozoizilor. Este deosebit de benefic in caz de rau de miscare (masina, tren, avion, etc.) si greturi de diverse etiologii.
Ghimbirul este folosit in alimentatie drept condiment picant pentru aromatizarea mancarurilor si bauturilor. Da o aroma placuta ceaiului, fructelor, conopidei, guliilor si boabelor din pastai. Chiar mai mult decat usturoiul, planta are calitatea de a atenua mirosul specific al preparatelor din carne de oaie, miel, scoici sau peste.
Ceaiul de ghimbir este un bun remediu in raceli, fiind un calmant ideal pentru inflamatiile gatului, sinuzite, raguseala, febra, eliminare de mucozitati si congestii respiratorii. Are si un gust foarte interesant, dulce si un pic picant.
MOD DE PREPARARE:
Daca vreti sa il incercati si voi, aveti nevoie: o radacina de ghimbir, cam cat un deget mare, de vreo 5-6 cm, sucul de la o lamaie, miere si 1 litru de apa.
Puneti apa la fiert, dupa care curatati ghimbirul de coaja. Taiati-l in bucatele mai mici si puneti-l in apa de pe foc. Cu focul mediu, asteptati sa fiarba. Cat timp lasati apa si ghimbirul sa fiarba, puneti si capacul deasupra, lasand un mic spatiu descoperit.
Atunci cand apa incepe sa fiarba, dati focul la minim si mai asteptati inca 10 minute. Dupa cele 10 minute, stingeti focul si acoperit de tot ceaiul cu capacul inca vreo 10 minute.
Dupa ce s-a racit licoarea, adica atunci cand a ajuns sub 40 grade Celsius, puteti adauga sucul de la o lamaie si 2 linguri de miere. Neapart sa asteptati ca ceaiul sa se raceasca, sa nu puneti nicioadata mierea si lamaia cat este inca fierbinte, deoarece: mierea devine cancerigena la temperaturi mari, pe langa faptul ca isi pierde si proprietatile, iar lamaie isi pierde tot ce are ea acolo ca si nutrienti, respectiv vitamina C.
Veti vedea ce gust bun si ce efect minunat va avea acest ceai pentru gat si raceala, in general
Indicatii terapeutice
Ceaiul de ghimbir este un bun remediu in raceli, fiind un calmant ideal in inflamatiile gatului, sinuzite, raguseala, febra, eliminare de mucozitati si congestii respiratorii. In caz de tuse, stoarceti o radacina de planta si amestecati sucul cu putina miere si 250 ml apa fierbinte. Beti cate 1-2 cani pe zi pana la disparitia tusei. Dupa o masa copioasa, infuzia de ghimbir este ideala si ajuta la eliminarea gazelor din stomac sau intestine.
In China, remediul este cunoscut de peste 3.000 ani ca antiastmatic, folosindu-se suc de ghimbir si morcovi. In caz de astm , se combina parti egale de ghimbir si morcovi (radacinile trebuie rase si apoi stoarcem sucul). Se administreaza cate doua lingurite inainte de fiecare masa, in combinatie cu ceaiul de ghimbir.
In functie de cantitatea consumata, planta poate avea efect constipant sau laxativ. Daca se mananca mai mult de 10 g de ghimbir in timpul mesei, are efect constipant, in timp ce o cantitate mai mica este laxativa. In caz de greata sau indigestie se tine sub limba o bucatica de radacina de ghimbir sau se mananca 2-3 bucatele de tulpina de ghimbir proaspat.
Senzatia de greata si voma va disparea imediat. In caz de sughit rebel, o cana de suc din aceasta planta poate fi utila. 0.5 – 1.5 g de praf de radacina de ghimbir, luat de 3 ori pe zi, inainte de masa, inlatura durerile de cap de natura nevralgica si spastica, greturile si voma (la femeile insarcinate), trateaza bronsita si astmul bronsic. Ghimbirul este sudorific, inducand si o senzatie puternica de incalzire a corpului, respectiv un efect sudorific pregnant.
Este util in caz de astenie, fatigabilitate sexuala, impotenta, frigiditate. Aplicat pe piele, ghimbirul mareste rezistenta la frig. Se recomanda extern in: reumatism, poliartrita reumatoida – frictiuni; dureri in gat – gargara cu tinctura diluata; sensibilitate la frig – frectii energice cu tinctura timp de cateva minute, dupa care se aplica un unguent.
Sursa: www.farmaciata.ro www.andreilaslau.ro